Albirea reprezintă o tehnică de tratament care urmărește ca prin aplicarea unor substanțe oxidante pe suprafața exterioară a dinților să se obțină nuanțe mai deschise. Această manoperă este recomandat să se efectueze doar sub supraveghere medicală.
Vă propun să analizăm pe scurt motivele pentru care pacienții solicită acest tratament, în funcție de cauzele problemei, acțiunea terapeutică fiind extrem de diferită.
Periajul dentar rezolvă uneori albirea dinților
În unele cazuri observăm modificări ale culorii dentare, alteori observăm pe suprafața dinților prezența unor pete colorate. Acestea reprezintă niște depozite acumulate ca urmare a fumatului, a consumului de băuturi colorate (ceai, cafea,vin roșu). Rezolvarea acestor situații este destul de simplă, prin modificarea tehnicii periajului, durata și frecvența acestuia și foarte important, schimbarea pastei de dinți pe care o utilizăm.
Imperfecțiunile dinților
Există alte situații în care pe suprafața dinților există mici imperfecțiuni de formă sau structură, care împiedică periajul și face imposibilă îndepărtarea petelor, indiferent de calitățile periajului efectuat. În aceste situații este recomandată vizita la cabinetul stomatologic unde se va folosi o tehnică de curățare cu jet de carbonat de calciu. Din păcate, în cazul defectelor de pe suprafața dinților, acestea vor face ca problema să reapară în scurt timp. În acest caz albirea chimică este contraindicată.
Plombele cu cromatică diferită de a dinților
Modificările de culoare pot să apară deseori datorită existenței unor plombe a căror nuanță este diferită de cea a dintelui. În aceste cazuri albirea chimică este deasemenea contraindicată, dar schimbarea plombei cu una potrivită cromatic ameliorează mult situația.
Situații speciale
În cazul în care există modificări evidente ale culorii dinților din cauza unor factori constituționali (genetici), sau secundar administrării unor medicamente ( ex. tetraciclina), putem beneficia de albirea chimică. Este important să reținem că în cazul unor modificări profunde și neregulate, tratamentul are un succes îndoielnic.
Albirea chimică a dinților - avantaje și dezavantaje
Dinții au în general o culoare uniformă, însă uneori când ne uităm în oglindă nu ne putem reprima dorința de a-i avea mai albi.
Cea mai accesibilă metodă de albire este cea chimică, cu peroxid de carbamidă în concentrații între 10-38%, în funcție de situație. Utilizarea acestei metode este controversată, datorită acțiunii nocive pe care oxigenul activ o poate avea asupra structurii dinților. De asemenea, există posibilitatea apariției hipersensibilității dinților datorită peroxidului de carbamidă în concentrație prea mare.
Tratamentul de albire chimică este mai eficient în zona vizibilă, reprezentată de incisivi, canini și premolari, în special pe arcada superioară. Uneori aceste substanțe se pot aplica și izolat, pe un singur dinte.
Prin albirea dinților se poate obține un zâmbet alb și strălucitor, dar este important să alegem metoda potrivită fiecărui caz în parte, pentru a preveni efectele nedorite.
